Foto: Andreea Stroe
Da, ningea ca în poveşti când am ajuns la grădina aceasta unică în Capitală, cel puțin. Năvălise iarna peste ea fără milă. În jur de 70 de metri pătraţi de legume şi fructe pe acoperişul Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Bineînţeles, la ora aceea roadele fuseseră recoltate, dar pe câteva tulpini mai atârnau roşii, fasole sau ardei iuţi. Cele din imagini!
Foto: Andreea Stroe
Am descins printre fulgi pe terasa de pe acoperiş, sâmbătă când tocmai încolţise grâul şi orzul. Mă simţeam un pic straniu, pentru că dincolo de marginea terasei se înălţa, pe lângă unul dintre blocurile vecine, o macara. De jur împrejur, blocuri înalte. Practic, cei de la ultimul etaj puteau vedea bine că dincolo de balustradă se înalţă semeț câte un arbuște, ce se încăpățânează să se îndoaie de la vântului puternic.
Foto: Andreea Stroe
Gazdă mi-a fost inițiatorul proiectului Grădini Urbane Cominitare, Laurențiu Cernat. Omul care alături de cateva zeci de inimoși se bat, am putea spune, cu morile de vânt pentru a colora în verde orașul. Grădina de pe acoperișul Direcției de Asistență Socială este la nivel experimental. Obținerea finanțărilor rămâne una dintre probleme spinoase. Laurențiu Cernat nu este agronom de formație. Are studii de bio-chimie. A lucrat multă vreme și în construcții. Îmi spune că acasă, la Brăila, de mic a tot grădinărit. Obișnuia permanent să crescă legume și fructe. Iar, experiențele acumulate atunci, îl ajută acum în proiectele verzi pe care le-a demarat. Pe terasa din zona mall-ului Vitan, totul este gândit să funcţioneze ca un ecosistem. Plantele nu sunt stropite cu nimic. Pentru alungarea insectelor sau pentru atragerea altora, cum sunt de pildă albinele, se folosesc diferite culturi. De exemplu, tinerii din proiectul Grădini Urbane Comunitare au plantat limba mielului pentru atragerea albinelor. Știm din școala generală că albinele ajută în procesul de polenizare.
Foto: Grădini Urbane
Deși, afară ningea de rupea la final de octombrie ca si cum eram de Crăciun, împreună cu Laurențiu Cernat am depănat amintiri din vremurile în care soarele trona pe cer si ajuta la coacerea legumelor și fructelor. Aproape 70 de specii de plante, bine organizate, formează această mirifică grădină. Deși, la ora aceasta tabloul este dezolant, vara grădina e o minunăție.
Foto: Grădini Urbane
Imaginați-vă că deasupra clădirii în care aveți biroul ar exista o astfel de grădină. În pauza de țigară sau de cafea, v-ați relaxa printre floarea soarelui, porumb, mandarini, avocado, cătină, etc. La așa ceva visează și Laurențiu. Să realizeze din paleți câteva băncuțe și din primăvară să invite angajații Direcției să ia în pauze, câte o gură de aer curat pe acoperiș.
Foto: Grădini Urbane
Așa poate ar reuși să popularizeze și mai mult ideea sa de oraș verde. Visul său este să realizeze o grădină pe acoperișul unui bloc de locuințe. O grădină în care să se implice orășenii, care, spune Laurențiu Cernat, ar trebui să înțeleagă necesitatea participării la astfel de proiecte. De altfel, el are în jur de 100 de colaboratori. Tineri care vrăjiți de idee au lucrat la mai multe grădini în București, una chiar în centrul Capitalei. Un alt proiect ambițios este `Grădina din curtea școalii`. Deocamdată, ideea a prins rădăcini doar într-una dintre unitățile de învățământ din Capitală. La Școala Ferdinand I, copiii învață să prețuiască plantele. Au propria grădină, iar mulți dintre ei au importat ideea acasă. Așa au ajuns să facă pe balconul casei câte o grădină în miniatură.
Foto: scoalaferdinand.com
Proiectul Grădini Urbane Comunitare din București nu este singurul din România. La Cluj-Napoca, pe Fabrica de Pensule se cultivă în Grădina Fluture. Cu o investiție ceva mai consistentă decât în Capitală. Aceasta depășește 10.000 euro.
Ideea grădinilor amplasate sus pe clădiri este complet nouă pentru români, dar de succes pentru mari metropole ale ţărilor civilizate. Ba, iniţiativa este chiar stimulată fiscal prin reducerea taxelor, cum este cazul oraşului Portland, statul Oregon. În Austria, Germania şi Elveţia, acoperişurile vii sunt chiar obligatorii prin lege, bineînţeles dacă respectiva clădire se pretează la aşa ceva.
Categorii Articol:
AGRILife
